NEOPOZITIVÍSM s. n. Curent filozofic contemporan care acordă o atenție deosebită cunoașterii raționale și logicii, precum și analizei logice a limbajului științei. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-positivisme. Vezi definitia »

COMUNIONISM s.n. Sistem politico-economic post capitalist care se întemeiază pe principiile armoniei comunităților (casa comună, piață comună și legislație comună). Termenul este introdus în lucrarea „Manifest- Va fi revoluție!” și este o construcție din cuvintele comunitate-uniune-comuniune. Vezi definitia »

MARXÍSM-LENINÍSM s.n. (În ideologia marxistă) Ideologia revoluționară a clasei muncitoare, reprezentând o concepție științifică unitară, armonioasă despre natură, societate, om și gândire, fondată de K. Marx și F. Engels, îmbogățită și dezvoltată de V. I. Lenin. [< rus. marksizm-leninizm]. Vezi definitia »

ANTICLERICALÍSM s. n. Atitudine contra clerului. – Fr. anticléricalisme. Vezi definitia »

QUIETÍSM s.n. v. chietism. Vezi definitia »