TRANSIGÉNT, -Ă adj. care cedează ușor, face concesii, compromisuri; conciliant. (< lat. transigens, după fr. transigeant) Vezi definitia »

INCIPIÉNT, -Ă, incipienți, -te, adj. Care se află la început; începător. [Pr.: -pi-ent] – Din lat. incipiens, -ntis, it. incipiente. Vezi definitia »

CONSTITUÁNT, -Ă, constituanți, -te, adj. Privitor la constituție; constitutiv. ◊ Adunare constituantă = adunare formată din reprezentanți aleși de cetățeni, după anumite norme, pentru a vota sau a modifica constituția. [Pr.: -tu-ant] – Din fr. constituant. Vezi definitia »

INCONVENIÉNT s. n. 1. neajuns, dezavantaj. 2. piedică, dificultate. (< fr. inconvénient, lat. inconveniens) Vezi definitia »

AMBRANȘAMÉNT, ambranșamente, s. n. Ramificație secundară a unei linii ferate, a unei conducte de canalizare etc. – După fr. embranchement. Vezi definitia »