PRÓBĂ s. f. 1. încercare; (examen de) verificare. ◊ metodă prin care se constată justețea unui calcul. ◊ (sport) întrecere. 2. parte din materialul unei mostre care se supune analizei, spre a se verifica anumite caracteristici ale întregului material. 3. (fot.) copie pozitivă pe hârtie. 4. confirmare, dovadă, mărturie. (< lat. proba, germ. Porbe) Vezi definitia »

a face o escală / o haltă / o haltă de ajustare expr. (glum.) a se opri la un restaurant etc. (pe drumul de la serviciu spre casă). Vezi definitia »

fréză (fréze), s. f. – 1. Unealtă așchietoare. – 2. Frizură, tunsoare bărbătească. – Fr. fraise „freză, unealtă”. Sensul al doilea este o confuzie cu frizură. Vezi definitia »

ȘÓGORIȚĂ, șogorițe, s. f. (Reg.) Cumnată. – Din șogor + suf. -iță. Vezi definitia »

FILMOTÉCĂ s. f. colecție de filme cinematografice. ◊ încăpere amenajată și dotată pentru păstrarea filmelor. (< fr. filmothèque) Vezi definitia »