BREVILOCVÉNȚĂ s.f. Vorbire scurtă; brahilogie. [< germ. Breviloquenz, cf. lat. brevus – scurt, eloquentia – elocvență]. Vezi definitia »

HIPOFÍZĂ, hipofize, s. f. (Și în sintagma glandă hipofiză) Glandă endocrină cu funcții multiple, situată la baza creierului și având o mare influență asupra celorlalte glande, în special asupra glandelor sexuale și a tiroidei; adenohipofiză. – Din fr. hypophyse. Vezi definitia »

COCONIÉRĂ s. f. centru de colectare a gogoșilor de mătase pentru filatură. (< fr. coconnière) Vezi definitia »

STURIONICULTÚRĂ s. f. ramură a pisciculturii care se ocupă cu creșterea sturionilor; acipensericultură. (< it. storionicoltura) Vezi definitia »

EPIGLÓTĂ s. f. membrană cartilaginoasă elastică, la partea superioară a laringelui, care acoperă glota, împiedicând pătrunderea alimentelor în căile respiratorii. (< fr. épiglotte) Vezi definitia »