ÍNSELBERG s.n. (Geol.) Munte din regiunile tropicale sau de deșert, rămas izolat dintr-un masiv muntos care a fost demolat. [< germ. Inselberg, cf. fr. inselberg]. Vezi definitia »

garg- – Rădăcină expresivă, ale cărei der. desemnează insecte, ca gîng-; cf. și bg. gurgulica „turturea”, ngr. γαργάρι, sp. gorgojo, lat. curculio. Der. gărgăriță, s. f. (insectă, Calandra granaria; nume dat mai multor insecte, Bruchus pisi, Tinea granella, Coccinella septempunctata), care uneori se derivă, probabil neîntemeiat, din lat. *gurgulus în loc de curculis (Schuchardt, ZRPh., XXVI, 586); din ngr. γαργάρι (Bogrea, Dacor., IV, 816); din bg. găgrica (Conev 52) sau din sb. gàgrica (Cihac, II, 116), dar care trebuie să fie un der. de la tema expresivă reduplicată gărgăr-, cu suf. -iță, cf. veveriță, bivoliță; originea expresivă este de asemenea evidentă, datorită numărului mare de var.: gîrgără, gîrgăliță, gărgăliță, gîlgăriță, etc. Din aceeași rădăcină provine gărgăun, s. m. (insectă, trîntor, Vespa crabro; bondar, bărzăun, Bombus terrestris; Molia-stupilor; îngîmfat, îmfumurat, fanafaron), cf. și găun (după DAR și Scriban, din lat. crabro, ceea ce pare dificil, cf. REW 2293). – Der. gărgărițos (var. gărgălițos, gărgăricios), adj. (viermănos), gărgărițit (var. (în)gărgărițat), adj. (viermănos); gărgăunos, adj. (viermănos). Din rom. provin bg. gargarica (Capidan, Raporturile, 215); sb. gagrica, rut. gulgulyca, gergelyca, mag. gergelice, gergerice (Candrea, Elemente, 405; Berneker 290). Vezi definitia »

METALÚRG, metalurgi, s. m. (Astăzi rar) Metalurgist. – Din germ. Metallurg, rus. metallurg. Vezi definitia »

CHIRÚRG, chirurgi, s. m. Medic specialist în chirurgie. [Var.: (înv.) hirúrg s. m.] – Din lat. chirurgus, germ. Chirurg. Vezi definitia »

BLUMBERG [blámbəg], Baruch S. (n. 1925), medic american. Prof. la Universitatea Pennsylvania. A descoperit agentul cauzal al hepatitei serice și a elaborat metoda de depistare a acestuia la donatorii de sînge. Premiul Nobel (1976), împreună cu D. Gajdusek. Vezi definitia »