PALEOGÉN, -Ă, paleogeni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Prima perioadă a neozoicului, caracterizată printr-o floră în care predomină fanerogamele și printr-o faună variată; numulitic. 2. Adj. Care aparține paleogenului (1), privitor la paleogen. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléogène. Vezi definitia »

DEMIMONDÉN, -Ă, demimondeni, -e, s. f., adj. 1. S. f. Femeie cu purtări ușuratice; cochetă. 2. Adj. Care se referă la o demimondenă (1) sau la apucăturile ei. – Din fr. démi-mondaine. Vezi definitia »

SLOVÉN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Slovenia. ◊ (s.f.) limbă slavă meridională vorbită de sloveni. (< fr. slovène) Vezi definitia »

schímen (-ni), s. m. – Pui de leu. Mgr. σϰύμνος, prin intermediul sl. skimĭnŭ (Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

APIROGÉN, -Ă adj. care previne febra. (< fr. apyrogène) Vezi definitia »