NICÓL s. m. dispozitiv pentru producerea și analiza luminii polarizate, bazat pe fenomenul de dublă refracție. (< fr. nicol) Vezi definitia »

IGNÍCOL s.m. (Rar) Adorator al focului. [< fr. ignicole, cf. lat. ignis – foc, colere – a adora]. Vezi definitia »

CRISOCÓL s.n. (Min.) Silicat de cupru hidratat, care se prezintă ca o piatră fină de culoare albastră. [< fr. chrysocolle, cf. gr. chrysos – aur, kolla – clei]. Vezi definitia »

ARGÓL s. n. depozit de cristale roșietice-cafenii, compus în special din tartrat acid de potasiu, ce se formează pe pereții vaselor în care fermentează mustul. (< fr. argol) Vezi definitia »

PÍCOL s. m. v. picolo. Vezi definitia »