BÚCIN s. n. v. bucium¹. Vezi definitia »

CELIUSKIN 1. Semion Ivanovici C. (1700- după 1760), navigator polar rus. A explorat țărmul de V a Pen. Taimîr (1741) și a atins pentru prima dată (mai 1742) capul care azi îi poartă numele. 2. Cap în N Asiei, în Pen. Taimîr, situat la 77º45' lat. N și 104º20' long. E; cel mai nordic punct continental al Asiei. Stațiune polară (din 1932). Vezi definitia »

CABOTÍN, -Ă s.m. și f. Actor lipsit de talent (afectat și înfumurat); (p. ext.) cel care urmărește succese ușoare prin mijloace ieftine. [< fr. cabotin]. Vezi definitia »

CONTRAÓRDIN s. n. ordin care revocă un alt ordin anterior. (< fr. contre-ordre) Vezi definitia »

din engl „obsolete”; adj; care nu mai este folosit din cauza aparitiei unei versiuni imbunatatite; in romana óbsolete' – se aude exact cum se scrie, a intrat atat ca adjectiv cat si ca substantiv, putand insemna, in functie de context, orice lucru/om prost, etc; depreciativ, in general. Vezi definitia »