DORSÁL, -Ă I. adj. 1. referitor la partea posterioară a corpului sau a unui organ. ♦ (s. m.) marele ~ = cel mai lat mușchi al spatelui. 2. (despre foneme) articulat în spatele limbii. II. s. f. 1. sistem muntos care se întinde pe zeci de mii de kilometri pe fundul oceanelor, separând două bazine. 2. lanț muntos care se întinde pe spațiul unui continent. 3. relief mai puțin accidentat, care separă unități de relief mai joase. 4. prelungire a unui anticiclon între două zone cu presiune atmosferică mai coborâtă, care poate fi asemănată cu un „bot de deal”. (< fr. dorsal) Vezi definitia »

PENITENȚIÁL, -Ă I. adj. referitor la penitență. II. s. n. 1. ritual de penitență, utilizat de confesori. 2. scriere care cuprinde canoane, penitențe. (< fr. pénitentiel, lat. paenitentialis) Vezi definitia »

CONGENITÁL, -Ă adj. Din naștere, înnăscut. [< fr. congénital, cf. lat. congenitus – născut odată cu...]. Vezi definitia »

mal! interj. (cart.) cărțile au fost distribuite în mod eronat. Vezi definitia »

TRIPÁL, -Ă adj. (despre elice) cu trei pale. (< fr. tripale) Vezi definitia »