INSTRUMENTÁR s.n. Totalitatea instrumentelor folosite într-o anumită activitate. [Cf. fr. instrumentaire]. Vezi definitia »

COSÁR, cosari, s. m. (Ornit.) Lopătar. – Et. nec. Vezi definitia »

CÂRNĂȚÁR, cârnățari, s. m. Persoană care prepară sau vinde cârnați și alte mezeluri. – Cârnat + suf. -ar. Vezi definitia »

CÁNTAR s.n. Vas de băut la greci și la romani, cu picior și toarte. ♦ Fântână de forma unui vas, din care țâșnea apa. [Pl. -re, var. cantharos s.n. / < fr. canthare < lat. cantharus, gr. kantharos]. Vezi definitia »

UNICARPELÁR, -Ă, unicarpelari, -e, adj. (Bot.; despre fructe sau ovare) Care are o singură carpelă. – Uni¹- + carpelă + suf. -ar. Vezi definitia »