PROPOZÍȚIE, propoziții, s. f. 1. Cea mai mică unitate sintactică prin care se exprimă o idee, o judecată etc. 2. (Livr.) Propunere. 3. (Log., Mat.) Enunț a cărui valoare de adevăr este întemeiată pe bază de reguli explicit exprimate. [Var.: propozițiúne s. f.] – Din fr. proposition, lat. propositio, -onis. Vezi definitia »

IMBLOCÁȚIE s.f. Mod de îngropare a celor excomunicați, prin acoperirea lor cu pământ și cu pietre în mijlocul unui câmp. [Gen. -iei. / < fr. imblocation]. Vezi definitia »

DISERTÁȚIE, disertații, s. f. Expunere în care se tratează o problemă în mod științific și amănunțit. ♦ Spec. (Ieșit din uz) Lucrare științifică susținută în public de autor, pentru dobândirea unui grad științific. [Var.: dizertație s. f.] – Din fr. dissertation, lat. dissertatio. Cf. rus. disertațiia. Vezi definitia »

NEURORETINOPATÍE s. f. afecțiune retiniană pe bază nervoasă. (< fr. neurorétinopathie) Vezi definitia »

DEPRECÁȚIE, deprecații, s. f. Figură retorică prin care este implorat cel pe care vrem să-l înduplecăm; implorare. [Var.: deprecațiúne s. f.] – Din fr. déprécation. Vezi definitia »