ORGOLIÓS, -OÁSĂ, orgolioși, -oase, adj. Plin de orgoliu, vanitos; mândru, încrezut, trufaș, îngâmfat. [Pr.: -li-os] – Orgoliu + suf. -os. Cf. it. orgoglioso, fr. orgueilleux. Vezi definitia »

jungherós, jungheroásă, adj. (pop., înv.) V. junghiurós. Vezi definitia »

proestós, proestóși, s.m. (înv. și reg.) 1. călugăr sau preot cu cel mai înalt rang în ierarhia clericilor unei mânăstiri sau a unei biserici; cleric mai mare peste o plasă. 2. șef al unei bresle, al unei corporații; staroste. 3. șef al unui serviciu public, al unei instituții (administrative, politice). Vezi definitia »

SCABIÓS, -OÁSĂ, scabioși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Bolnav de scabie; râios. 2. Care ține de scabie, privitor la scabie. [Pr.: -bi-os] – Din fr. scabieux. Vezi definitia »

FOSFORÓS, -OÁSĂ adj. care conține fosfor. ♦ acid ~ = acid al fosforului care conține mai puțin oxigen decât acidul fosforic; anhidridă õasă = trioxid de fosfor. (< fr. phosphoreux) Vezi definitia »