EPISTRÓFĂ, epistrofe, s. f. Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul unei fraze; epiforă. – Din fr. épistrophe. Vezi definitia »

MATEMÁTICĂ s.f. Știință care studiază mărimile, relațiile cantitative și formele spațiale. [Cf. lat. mathematica, it. matematica, fr. mathématique]. Vezi definitia »

VÚTĂ s.f. (Arhit.) 1. Lucrare de zidărie în formă de boltă, construită din pietre puse unele peste altele. ♦ Porțiune a unei bolți sau a unei arcade cuprinsă între începutul curbei și un punct oarecare de pe aceasta. ♦ Partea arcuită a unei porți, a unei ferestre. 2. (Geol.) Creasta unui anticlinal; boltă. [< fr. voûte]. Vezi definitia »

FUGÁSĂ, fugase, s. f. 1. Încărcătură mare de exploziv îngropată sub pământ sau instalată sub apă, în scopul nimicirii forței vii și a tehnicii de luptă a inamicului. 2. Recipient încărcat cu substanțe toxice de luptă, cu amestec incendiar etc., folosit pentru distrugerea diferitelor obiecte prin explozie. – Din fr. fougasse. Vezi definitia »

LEXICOTÉCĂ, lexicoteci, s. f. (Rar) Colecție de dicționare. – Din germ. Lexikotek. Vezi definitia »