ÎNCONJURĂTÓR, -OÁRE, înconjurători, -oare, adj. Care se află de jur împrejur, care înconjură. – Înconjura + suf. -ător. Vezi definitia »

COMPOSTÓR s. n. aparat cu litere sau cifre interșanjabile cu care se marchează, se datează documente. ◊ dispozitiv pentru perforat bilete în vehiculele cu autotaxare. (< fr. composteur) Vezi definitia »

NUCȘÓR, nucșori, s. m. 1. Nuculeț. 2. Arbore tropical ale cărui semințe aromate sunt folosite drept condiment. (Myristica fragrans). – Nuc + suf. șor. Vezi definitia »

mușuruitór, mușuruitoáre, s.n. (înv.) rariță cu două cormane pentru prășit porumbul. Vezi definitia »

VASOMOTÓR, -OÁRE adj. (despre agenți fizico-chimici, nervi) care determină contractarea și dilatarea vaselor sangvine; (despre acțiunea acestor nervi) care se exercită asupra pereților vaselor sangvine. (< fr. vaso-moteur) Vezi definitia »