MANÍȘCĂ, maniște, s. f. (Înv.) Plastron (brodat), de obicei de culoare albă, la cămășile bărbătești. – Din rus. manișka. Vezi definitia »

ALBANÍSTICĂ s. f. Studiu al limbii, culturii și civilizației albaneze. – Din germ. Albanistik. Vezi definitia »

CLĂTÍTĂ, clătite, s.f. – V. Vezi definitia »

MECANOSTRUCTÚRĂ s.f. Structură funcțională a țesuturilor și a organelor, care apare ca rezultat al adaptărilor acestora de-a lungul filogeniei și ontogeniei sub influența factorilor mecanici. [< mecano- + structură]. Vezi definitia »

sfarogeálă, sfarogéli, s.f. (pop.) 1. uscare, scorojală. 2. vorbărie, gălăgie. Vezi definitia »