REPOLIZÁ vb. tr. a poliza din nou; a da un nou lustru. (după fr. repolir) Vezi definitia »

ASTENIZÁ, astenizez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) îmbolnăvi de astenie. – Astenie + suf. -iza. Vezi definitia »

așezá (așéz, așezát), vb. – 1. A pune într-un loc. – 2. A pune, a aranja. – 3. A stabili, a fixa. – 4. A dispune, a institui. – 5. A orîndui, a aranja, a organiza. – 6. A hotărî, a decide, a cădea la înțelegere. – 7. (refl.) A sta liniștit. – Mr. aședz, așidzare. Lat. *assĕdiāre, de la sĕdēre sau de la sĕdium (Hasdeu 1992; Tiktin; Pușcariu 142; REW 721; DAR); cf. sp. asear, și fr. asseoir ‹ lat. assedere. Sensurile secundare coincid cu evoluția semantică a sp. asear (cf. 5) și sentar, și a fr. asseoir, assiete (des impôts), cf. 4. Cf. dubletul neol. asedia. Der. așezămînt, s. n. (instituție; locaș; situație; constituție; dispoziție; înțelegere); așezămîntar, s. m. (înv., slujbaș însărcinat cu împărțirea contribuțiilor); așezător, adj. (stabil, stabilit); așezătură, s. f. (teren jos, terasă). Din rom. provine săs. aschezân. Vezi definitia »

MILITARIZÁ vb. I. tr. A organiza militărește (o țară, o instituție etc.), a da un caracter militar; a subordona scopurilor militarismului. [Cf. fr. militariser, germ. militarisieren]. Vezi definitia »

COMPLEMENTARIZÁ, complementarizéz, vb. I. Refl. (Rar) A deveni complementar la ceva; a se completa, a se întregi. – Complementar + suf. -iza. Vezi definitia »