NOVÍCE s. m. f. 1. cel intrat de curând într-o mănăstire spre a se călugări. 2. începător într-un domeniu oarecare. (< fr. novice, lat. novicius) Vezi definitia »

FONCÉ adj. invar. (Franțuzism; despre culori) Închis. [Pron. fon-sé. / < fr. foncé]. Vezi definitia »

COMPLÍCE, complici, -ce, s. m. și f. Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau, p. ext., care înlesnește, tolerează, ascunde săvârșirea unei fapte reprobabile. – Din fr. complice. Vezi definitia »

sárce (-i), s. f. – Lișiță (Fulica atra). Mag. szárcsa (Tiktin). Vezi definitia »

ce inseamna vigilent? Vezi definitia »