FRANCATÚRĂ s. f. francare a trimiterilor poștale. ◊ mărcile și ștampilele aplicate pe o corespondență. (< germ. Frankatur) Vezi definitia »

pețitoreásă, pețitorése, s.f. (înv.) pețitoare. Vezi definitia »

îmblânzeálă s.f. (înv.) mângâiere. Vezi definitia »

RETASÚRĂ s. f. defect constând din goluri formate în piesele turnate din cauza contracției materialului în momentul solidificării. (< fr. retassure) Vezi definitia »

púștlă s.f. (înv.) pestă, ciumă. Vezi definitia »