TRANZIȚIONÁL, -Ă adj. cu caracter de tranziție. ◊ (chim.; despre elemente) la care electronul distinctiv ocupă un substrat aparținând unui strat electronic inferior. (< fr. transitionnel) Vezi definitia »

SPECIÁL, -Ă adj. 1. Care se aplică numai la un lucru sau la o anumită categorie de lucruri; anumit, deosebit. ♦ În special = mai ales, îndeosebi, în mod particular. ♦ Făcut, scos cu o anumită ocazie. 2. De (strictă) specialitate. [Pron. -ci-al. / cf. fr. spécial, it. speciale, lat. specialis < species]. Vezi definitia »

SFEROIDÁL, -Ă adj. În formă de sferoid. [Pron. -ro-i-. / cf. fr. sphéroïdal]. Vezi definitia »

TRIGONÁL, -Ă, trigonali, -e, adj. (Livr.) Triunghiular (1). – Din fr. trigonal. Vezi definitia »

APOZIȚIONÁL, -Ă, apoziționali, -e, adj. (Gram.) Cu valoare de apoziție; apozitiv. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. appositionnel. Vezi definitia »