Definita cuvantului nirvana
NIRVÁNA s. f. art. (În religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire realizată prin eliberarea de grijile vieții, de suferințe și prin contopirea sufletului individual cu esența divină, cu ajutorul contemplației și al ascezei. – Din fr. nirvâna.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu nirvana
DEZLEȘINÁ, dezleșín, vb. I. Tranz. (Înv.) A trezi pe cineva din leșin; a dezmetici. – Din des1- + leșina. Vezi definitia »
desghiná (-n, -át), vb. – A separa, a despărți. – Var. dejghina, dezghina, desbina. Origine necunoscută. Pare cuvînt tradițional (sec. XVIII), modificat modern prin analogie cu îmbina, combina (Pușcariu 778; Philippide, Principii, 107). Originea lat. pare sigură, cf. mr. dizgl’inare „a tăia crengile”; este însă greu de admis etimonul lat. *dĭsglŭtināre care este propus în mod curent (Candrea-Dens., 482; Pascu, I, 76); tot așa este și lat. *dĭsglināre, din ngr. γλίνη „cocă, pap” (Giuglea, Dacor., III, 620). Vezi definitia »
urina Vezi definitia »
ÎNȚELINÁ, înțelinez, vb. I. Tranz. A semăna grâul de toamnă pe ogoarele de porumb, înainte de culesul acestuia (îngropând semințele în pământ cu ajutorul sapei). – Din în- + țelină. Vezi definitia »
EȘANTIONÁ vb. tr. 1. a confrunta eșantionul cu etalonul. 2. a alege persoanele reprezentative statistic care urmează a fi supuse unei anchete prin sondaj. 3. a lua eșantioane (1) la intervale prestabilite. (< fr. échantillonner) Vezi definitia »