pil interj. – Cuvînt cu care se indeamnă cîinii de vînătoare. Fr. pille ‹ it. piglia. Vezi definitia »

XENOFÍL, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care iubește pe străini sau ceea ce este străin. [< fr. xénophile, cf. gr. xenos – străin, philos – prieten]. Vezi definitia »

HIPOCOTÍL, hipocotile, s. n. Porțiune din tulpina unei plantule cuprinsă între cotiledoane și baza rădăcinii. – Din fr. hypocotyle. Vezi definitia »

IMUÁBIL, -Ă, imuabili, -e, adj. Care rămâne veșnic același, care nu se schimbă; permanent, constant, imutabil. [Pr.: -mu-a-] – Din fr. immuable. Vezi definitia »

DIASTÍL s.n. Edificiu ale cărui coloane sunt distanțate între ele de șase moduli. [< fr. diastyle, cf. gr. dia – între, stylos – coloană]. Vezi definitia »