Definita cuvantului vernacular
VERNACULÁR, -Ă adj. indigen. ♦ limbă vernaculară = limbă indigenă, proprie unei țări, unei regiuni. (< fr. vernaculaire)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu vernacular
-PAR3(Ă) elem. „care naște, care produce”. (< fr. -pare, cf. lat. parere, a zămisli) Vezi definitia »
POTCOVÁR, potcovari, s. m. Meseriaș care face potcoave și potcovește animalele de tracțiune. – Potcoavă + suf. -ar. Vezi definitia »
GHINĂRÁR, ghinărari, s. m. V. general1. Vezi definitia »
CVADRAGENÁR, -Ă adj., s. m. f. (om) în vârstă de 40 de ani. (< fr. quadragénaire, lat. quadragenarius) Vezi definitia »
BILUNÁR, -Ă, bilunari, -e, adj. Care se face, se produce sau apare de două ori pe lună; bimensual. – Bi- + lunar (după fr. bimensuel). Vezi definitia »