NECOMPETÉNT, -Ă, necompetenți, -te, adj. (Despre oameni) Care nu este competent; care nu are dreptul sau căderea de a face ceva; incompetent. – Ne- + competent. Vezi definitia »

SUBCONȘTIÉNT s. n. Sferă a fenomenelor psihice care se desfășoară în afara conștiinței și care au putut fi anterior conștiente sau ar putea deveni conștiente ulterior. [Pr.: -ști-ent] – Sub¹-+ conștient (după fr. subconscient). Vezi definitia »

AMORTISMÉNT s. n. stingere treptată a unei datorii, a unei investiții. (< fr. amortissement) Vezi definitia »

INTRANSIGÉNT, -Ă adj. Neînduplecat, necruțător, incoruptibil. [Cf. fr. intransigeant, it. intransigente]. Vezi definitia »

ATÉNT, -Ă adj. 1. Cu atenția îndreptată către ceea ce se petrece (în fața lui), cu luare-aminte, cu băgare de seamă. ♦ Făcut cu atenție. 2. Amabil, politicos, prevenitor față de cineva. [< lat. attentus < attendere – a se întinde spre, a fi cu luare-aminte]. Vezi definitia »