MANDRÍNĂ s. f. dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. (< fr. mandrin) Vezi definitia »

INDIANÍSTICĂ s. f. disciplină care se ocupă cu studiul limbii și al civilizației Indiei de dinaintea penetrației europene; indologie. (< germ. Indianistik) Vezi definitia »

LUCIÓLĂ s. f. licurici. (< it. lucciola, fr. luciole) Vezi definitia »

RĂCHÍTĂ, răchite, s. f. Nume dat mai multor specii de salcie cu frunze înguste și lunguiețe, cu ramuri subțiri și elastice, folosite ca material de împletit (Salix). [Pl. și: răchiți] – Din bg., scr. rakita. Vezi definitia »

OCITOCÍNĂ s.f. (Biol.) Hormon produs de lobul posterior al hipofizei, având rol în declanșarea contracțiilor uterine și stimularea lactației. [< fr. ocytocine]. Vezi definitia »