SKARN s.n. (Geol.) Rocă de contact alcătuită din silicați bine cristalizați. [Pl. -ne. / < germ. Skarn, scand. skarn]. Vezi definitia »

TRICÓRN, tricornuri, s. n. Pălărie bărbătească având borurile îndoite în trei colțuri, care se purta în trecut. – Din fr. tricorne. Vezi definitia »

TERN, -Ă adj. 1. fără luciu, șters, mat. 2. (fig.) fără relief, fără culoare, spălăcit, uniform, monoton. (< fr. terne) Vezi definitia »

BLOC-TURN, bloc-turnuri, s. n. Bloc cu multe etaje în formă de turn. – Bloc + turn. Vezi definitia »

CÂRN, -Ă, cârni, -e, adj. 1. (Despre nas, rar despre bot) Mic, scurt și cu vârful ridicat puțin în sus. ♦ (Despre oameni, rar despre animale; adesea substantivat) Care are nasul sau botul cârn (1). 2. Fig. (Despre obiecte) Cu vârful strâmbat, îndoit în sus; p. ext. strâmb. – Din sl. krŭnŭ. Vezi definitia »