TÚIA s. f. arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. (< fr. thuya) Vezi definitia »

ÎNCONDEIÁ, încondeiez, vb. I. Tranz. 1. A împodobi ouăle (de Paști), obiectele de ceramică etc. cu desene (făcute cu condeiul). ♦ Fig. (Pop.) A înnegri sprâncenele sau genele. 2. Fig. A vorbi de rău pe cineva; a defăima, a calomnia, a ponegri. – În + condei. Vezi definitia »

BASTILIA, fortăreață în Paris, construită între 1370 și 1382, închisoare de stat din sec. 15. Simbol al absolutismului regal, a fost luată cu asalt de masele populare pariziene la 14 iul. 1789 și demolată în 1790. Vezi definitia »

AȘCHIÁ, așchiez, vb. I. Tranz. A rupe sau a tăia în așchii, în șuvițe sau în fâșii. [Pr.: -chi-a] – Din așchie. Vezi definitia »

SIGILÁRIA s.f. Arbore fosil de mărimea lepidodendronului, dar cu trunchiul neramificat. [Pron. -ri-a. / < fr. sigillaire, lat. sigillum – pecete]. Vezi definitia »