STELÍT s.n. Aliaj de cobalt, crom, wolfram, molibden și fier, dur și inoxidabil. [< fr. stellite, germ. Stellit]. Vezi definitia »

AUTOFÍT s. m. 1. făt teratologic care poate trăi în viața extrauterină. 2. plantă autotrofă care se nutrește prin fotosinteză direct din materia organică. (< fr. autophyte) Vezi definitia »

STRIVÍT, -Ă, striviți, -te, adj. Zdrobit, sfărâmat, turtit sau omorât prin presare, strângere. – V. strivi. Vezi definitia »

BUFNÍT s. n. Bufnitură. – V. bufni. Vezi definitia »

GRIJÍT s. n. (Pop.) Faptul de a (se) griji. – V. griji. Vezi definitia »