ASTERÍSC s. n. semn tipografic (*), care, pus într-un text, indică prezența unei note la subsol sau, înaintea unor elemente lexicale, faptul că sunt neatestate. (< fr. astérisque, gr. asteriskos) Vezi definitia »

BIRIȘÉSC, -EÁSCĂ, birișești, adj. (Reg.) De biriș, privitor la biriș. – Din biriș + suf. -esc. Vezi definitia »

sărăcinésc, sărăcineáscă, adj. (înv.) care aparține sarazinilor (arabilor), privitor la sarazini, caracteristic sarazinilor. Vezi definitia »

GROTÉSC, -Ă, grotești, adj., GROTÉSC s. n. 1. Adj. Care este de un comic excesiv prin aspectul caricatural, neobișnuit de caraghios; ridicol, burlesc; bizar. ◊ (Substantivat, n.) Grotescul unei situații. ♦ (Substantivat, n.) Categorie, ipostază estetică reflectând realitatea în forme fantastice, bizare, disproporționate, caricaturale. 2. S. n. Corp de literă de tipar fără piciorușe, format din arce și segmente de dreaptă de aceeași grosime. – Din fr. grotesque. Vezi definitia »

CERVANTÉSC, -Ă adj. (Liv.) Caracteristic operei lui Cervantes. [Pron. ser-van-. / < sp. cervantesco, cf. Cervantes – scriitor spaniol]. Vezi definitia »