Definita cuvantului norocire
NOROCÍRE, norociri, s. f. (Pop.) Faptul de a noroci; p. ext. noroc. – V. noroci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu norocire
ASEPTIZÁRE, aseptizări, s. f. Acțiunea de a aseptiza și rezultatul ei. – V. aseptiza. Vezi definitia »
comunicaqre in timp real Vezi definitia »
păstoáre s.f. (reg.) servitoare. Vezi definitia »
SECHESTRÁRE, sechestrări, s. f. Acțiunea de a sechestra și rezultatul ei. [Var.: (înv.) secfestráre s. f.] – V. sechestra. Vezi definitia »
AUTOMODELÁRE s.f. Acțiunea de a (se) automodela și rezultatul ei. [< automodela]. Vezi definitia »