OBIÉCȚIE, obiecții, s. f. Argument pe care îl invocă cineva împotriva unei teze, a unei propuneri sau a unei pretenții; observație prin care cineva își manifestă dezacordul față de ceva. [Var.: obiecțiúne s. f.] – Din fr. objection. Vezi definitia »

INSOMNÍE, insomnii, s. f. Tulburare a mecanismului de reglare a centrului nervos somn-veghe, care se manifestă prin lipsă de somn sau prin reducerea duratei și a profunzimii somnului și care este întâlnită în astenii, boli psihice, nevroze etc. – Din fr. insomnie. Vezi definitia »

TROPÍE s.f. (Liv.) Tropism. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „mișcare”, „tendință de mișcare într-o anumită direcție”; „transformare”. [Gen. -iei. / < fr. tropie, it. tropia, cf. gr. tropia < tropein – a (se) întoarce, a (se) răsuci]. Vezi definitia »

-GONÍE elem. gono-. Vezi definitia »

TRAHEORAFÍE s. f. sutură a traheii. (< fr. trachéorraphie) Vezi definitia »