CAOLÍN s. n. rocă argiloasă albă, foarte fină, din care se fabrică porțelanul și faianța. ◊ pudră absorbantă, folosită ca emolient. (< fr. kaolin) Vezi definitia »

ALEXANDRÍN, -Ă adj. 1. referitor la civilizația elenistică din Alexandria; din epoca elenistică. ♦ școala ~ă = numele mai multor școli filozofice de orientare mistică și eclectică din perioada elenismului târziu. 2. de o subtilitate excesivă. ♦ artă ~ă = artă greacă din epoca elenistică în Egiptul ptolemeic; vers ~ (și s. m.) = vers iambic de 1² silabe, cu cezură la mijloc, specific poeziei clasice franceze; poezie ~ă = poezie de tip rafinat, erudit, uneori ezoteric, proprie epocii alexandrine. (< fr. alexandrin, lat. alexandrinus) Vezi definitia »

RABÍN, rabíni, s. m. ~ (< ebr. rabbēnu) Vezi definitia »

mabeín (-nuri), s. n. – Cabinetul unui prinț. Tc. mabeyn (Șeineanu, II, 74; Tiktin). Sec. XVII, înv. – Der. mabeingiu, s. m. (înv., funcționar într-un cabinet), din tc. mabeynci. Vezi definitia »

MAGAZÍN¹ s. n. local în care se expun și se vând diferite mărfuri. (< fr. magasin) Vezi definitia »