întregătáte s.f. (înv.) întregime, desăvârșire. Vezi definitia »

EXTERITORIALITÁTE s. f. Situație juridică în care se consideră că se află misiunile diplomatice (ambasadele, legațiile, persoanele etc.) ale unui stat străin, ca și când ele ar continua să fie situate pe teritoriul statului lor național. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. exterritorialité. Cf. germ. Exterritorialität. Vezi definitia »

MITOCĂNÉȘTE adv. (Rar) Ca mitocanii, în felul mitocanilor. – Mitocan + suf. -ește. Vezi definitia »

ENTITÁTE s. f. 1. existență, realitate de sine stătătoare, delimitată. 2. (fil.) esența unui lucru, existentă independent de acesta. (< fr. entité, lat. entitas) Vezi definitia »

ACUITÁTE s. f. 1. (Livresc) Capacitate a simțurilor de a percepe excitații oricât de slabe și de a diferenția excitații foarte asemănătoare între ele; ascuțime, agerime. ♢ Loc. adv. Cu acuitate = cu necesitate, în mod imperios. [Pr.: -cu-i-] – După fr. acuité. Vezi definitia »