AUTOMACARÁ, automacarale, s. f. Macara montată pe șasiul unui autocamion. [Pr.: a-u-] – Auto² + macara. Vezi definitia »

emigra, emigrez v. i. (deț.) a evada. Vezi definitia »

ÎNFIRÁ, înfír, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A coase sau a broda cu fir. 2. A depăna fire toarse. – În + fir. Vezi definitia »

DEZINTEGRÁ vb. I. tr., refl. (Despre nucleul atomic al unui element) A (se) transforma în nucleu atomic al altui element prin expulzare de particule sau prin rupere în fragmente. 2. tr. (Fig.) A distruge integritatea unui lucru; a ruina. [< fr. désintégrer]. Vezi definitia »

CONTRACARÁ vb. I. tr. A se opune direct voinței, proiectelor, acțiunii cuiva; a împiedica planurile cuiva. [Cf. fr. contrecarrer]. Vezi definitia »