TANGÉNTĂ s.f. Dreaptă care atinge o curbă într-un singur punct. ♦ Funcție trigonometrică a unui unghi egală cu câtul dintre sinusul și cosinusul acelui unghi. ◊ (Fig.) În (sau prin) tangentă = tangențial. [< fr. tangente]. Vezi definitia »

baraulă, baraule, s. f. s. f. țigan, țigancă Vezi definitia »

poántă (poánte), s. f. – Vorbă de duh, glumă rafinată. Fr. pointe. Cf. pont. Vezi definitia »

pârcioágă s.f. sg. (reg.) vreme întunecoasă, cu ceață deasă și ploaie măruntă. Vezi definitia »

ORTODRÓMĂ s. f. drumul cel mai scurt dintre două puncte ale sferei terestre. (< germ. Orthodrome) Vezi definitia »