Definita cuvantului vocală
VOCÁLĂ s. f. sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă reprezentând un asemenea sunet. (< lat. vocalis, germ. Vokal)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu vocală
PERÚCĂ s.f. Coafură din păr fals, folosită în special de actori în teatru. [< fr. perruque, cf. it. parrucca]. Vezi definitia »
CHINIDÍNĂ, chinidine, s. f. Alcaloid extras din scoarța arborelui de chinină, folosit în unele afecțiuni cardiace. – Din fr. quinidine. Vezi definitia »
picúlă, picúle, s.f. (reg.) fluier (de cântat). Vezi definitia »
columbácă s. f. – Varietate de viespe, Simulia Columbacensis. De la Golubac, localitate din Serbia, în rom. Columbaci. Vezi definitia »
márfă (mắrfuri), s. f. – 1. (Trans., Maram.) Vite. – 2. (Înv.) Provizii. – 3. Obiecte de negoț. – Var. (înv., Trans.) marhă, (Banat) marvă. Sl. (sb., cr., rut.) marha (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 186) și mag. marha (Gáldi, Dict., 144), din v. germ. mariha „cal.” – Der. mărfar (var. marfagiu), s. m. (negustor). Din rom. provin rut. marfa (Miklosich, Wander., 17; Candrea, Elemente, 408; Berneker, II, 19), mag. márfa (Edelspacher 18). Vezi definitia »