PIANÍST, -Ă s. m. f. cel care cântă la pian¹, care are ca profesiune cântatul la pian. (< fr. pianiste) Vezi definitia »

IZOLAȚIONÍST, -Ă, izolaționiști, -ste, adj., s. m. și f. (Partizan) al izolaționismului. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. isolationniste. Vezi definitia »

CRITICÍST, -Ă, criticiști, -ste, s. m. și f. Adept al criticismului. ♦ (Adjectival) Idei criticiste. – Din germ. Kritizist (după criticism). Vezi definitia »

COLECÍST s.n. (Anat.) Vezica biliară. // (Și în forma colecisto-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) vezica biliară”, „colecist”. [< fr. cholécyste, cf. gr. chole – bilă, kystis – vezică]. Vezi definitia »

IMPRESIONÍST, -Ă, impresioniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține impresionismului, privitor la impresionism. 2. S. m. și f. Adept al impresionismului; creator care aparține impresionismului. [Pr.: -si-o-] – Din fr. impressionniste Vezi definitia »