MAȘÍNĂ s. f. 1. sistem tehnic format din organe și mecanisme cu anumite mișcări, care transformă o formă de energie în alta. 2. sistem de mecanisme destinat determinării unor mărimi fizice. ◊ (p. restr.) dispozitiv, aparat, instrument. 3. automobil. ◊ locomotivă. ◊ batoză. (< fr. machine, germ. Maschine) Vezi definitia »

BECAȚÍNĂ, becaține, s. f. Becață. – Din fr. bécassine (după becață). Vezi definitia »

lemeteală, lemeteli s. f. lehamite, silă, dezgust. Vezi definitia »

sângereálă, sângeréli, s.f. (reg.) V. sângerătură (2). Vezi definitia »

SĂPUNEÁLĂ, săpuneli, s. f. 1. Acțiunea de a (se) săpuni; săpunit¹. ♦ Fig. (Fam.) Mustrare, dojană; ocară. ◊ Loc. vb. A trage (cuiva) o săpuneală = a dojeni, a critica (aspru) pe cineva. 2. Spumă de săpun; clăbuci. – Săpuni + suf. -eală. Vezi definitia »