MATRÍCOL, -Ă, matricoli, -e, s. f., adj. 1. S. f. Registru în care se înscriu, într-o instituție, numele persoanelor a căror evidență este necesară; (în special) registru folosit în școli, în care se înscriu numele, datele personale și situația școlară a elevilor. ♦ Număr de ordine sub care sunt înscriși soldații în registrul unui regiment. 2. S. f. (Ieșit din uz) Bucată dreptunghiulară de pânză sau de stofă pe care se indica școala la care învăța un elev (și numărul sub care era înscris aici) și pe care acesta o purta prinsă pe braț sau pe piept. 3. Adj. De matricolă; matricular. [Var.: matrícul, -ă s. f., adj.] – Din fr. matricule, lat. matricula, it. matricola. Vezi definitia »

ALDÓL s. m. aldehidă-alcool, obținut prin polimerizarea unei aldehide. (< fr. aldol) Vezi definitia »

DIALCOÓL s. m. corp chimic care posedă două funcții alcool; glicol. (< fr. dialcool) Vezi definitia »

CAPÍTOL, capitole, s. n. Fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei lucrări științifice, literare, ale unei legi etc. [Var.: (înv.) capítul s. n.] – Din it. capitolo, lat. capitulum. Vezi definitia »

GLICOCÓL s.m. Aminoacid conținut în foarte multe proteine. [< fr. glycocolle]. Vezi definitia »