Definita cuvantului voluntar
VOLUNTÁR, -Ă I. adj. 1. făcut de bunăvoie; liber consimțit. 2. care exprimă, denotă voință. ◊ care își impune voința; autoritar; încăpățânat, îndărătnic. II. s. m. 1. militar care participă la o campanie, la o acțiune de luptă sau se înrolează în armată din proprie dorință. 2. cel care se oferă să facă un serviciu de bunăvoie și dezinteresat. (< lat. voluntarius, fr. volontaire)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu voluntar
OCTOGENÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Om) în vârstă de optzeci de ani. [Cf. fr. octogénaire, lat. octogenarius]. Vezi definitia »
HOMÁR s.m. Crustaceu de mare comestibil, asemănător racului. [Var. omar s.m. / < fr. homard]. Vezi definitia »
ORBICULÁR, -Ă adj. Rotund, care descrie o circumferință, circular; orbiculat. ♦ s.m. Mușchi circular plasat în jurul pleoapelor și buzelor, acționând asupra lor. [Cf. fr. orbiculaire, lat. orbicularis]. Vezi definitia »
PARASOLÁR s. n. 1. apărătoare montată la obiectivul aparatului de fotografiat sau de filmat pentru a împiedica pătrunderea luminii suplimentare în aparat. 2. placă transparentă sau opacă, în interiorul unui autovehicul, deasupra parbrizului, pentru a apăra pe șofer de lumina directă a soarelui. (< germ. Parasolar) Vezi definitia »
PLĂCINTÁR, plăcintari, s. m. Persoană care face sau vinde plăcinte. – Plăcintă + suf. -ar. Vezi definitia »