LAMÉLĂ, lamele, s. f. 1. Mică placă subțire de metal, de sticlă sau de lemn, cu diferite întrebuințări tehnice. 2. Foiță subțire în structura unor corpuri sau a unor organe. – Din fr. lamelle. Vezi definitia »

STROFANTÍNĂ s. f. Substanță toxică extrasă din semințele de strofant, întrebuințată în medicină ca tonic cardiac. – Din fr. strophantine. Vezi definitia »

trîmbă (-be), s. f. – 1. Tăvălug. – 2. Val, vălătuc de pînză sau de stofă. – 3. Rînd, șir, lanț. Sl. trąba „vălătuc” (Cihac, II, 421; Byhan 339; Conev 61; Rosetti, III, 56). Este dubletul lui drîmbă, s. f. (înv., mulțime grup; instrument muzical), pentru al cărui sens din urmă cf. der. care urmează. – Der. trîmbaci s. m. (înv., trîmbițaș); trîmbiță, s. f. (trompetă), din sl. trąbica, dim. de la trąba (Miklosich, Slaw. Elem., 50), cf. sb. turbica, pol. trabić; trîmbițaș (var. trîmbicer), s. m. (trompetist); trîmbița, vb. (a cînta din trîmbiță; a face ca un lucru să fie cunoscut, a răspîndi). Din rom. provine rut. trymbita (Miklosich, Wander., 11; Candrea, Elemente, 403). Cf. trubaci. Vezi definitia »

pontuiálă, pontuiéli, s.f. (reg.) aluzie. Vezi definitia »

AUSTRIA INFERIOARĂ (NIEDERÖSTERREICH), land în Austria; 19,2 mii km²; 1,42 mil. loc. (1987). Centrul ad-tiv: Sankt Pölten. Expl. de petrol și gaze naturale. Cereale; viticultură; creșterea animalelor. Vezi definitia »