acórd (acórduri), s. n. – Înțelegere, învoială. < Fr. accord. – Der. (din fr.) acorda, vb. (a da, a oferi); acordabil, adj. (care poate fi acordat); acordeon, s. n. (armonică, instrument muzical); acordeonist, s. m. (persoană care cîntă la acordeon); acordar, s. m. (acordor); acordor, s. m. (persoană care se ocupă cu acordarea unor instrumente muzicale). Vezi definitia »

GALIÁRD s. n. fiecare dintre extremitățile punții superioare a unei nave. (< fr. gaillard) Vezi definitia »

FIÓRD s. n. golf maritim îngust și adânc, cu maluri abrupte. (< fr. fiord) Vezi definitia »

BASTÁRD, -Ă, bastarzi, -de, s. m. și f. 1. Copil nelegitim. 2. Plantă sau animal rezultat din încrucișarea a două specii deosebite; corcitură. – It. bastardo. Vezi definitia »

ANEMOCÓRD s. n. armoniu cu corzi. (< fr. anémocorde) Vezi definitia »