ESTEZIOLOGÍE s. f. studiul științific al sensibilității organice. (< fr. esthésiologie) Vezi definitia »

PALEOETNOGRAFÍE s. f. etnografie a popoarelor străvechi. (< paleo- + etnografie) Vezi definitia »

BÁIE¹, băi, s. f. I. 1. Cufundare a corpului în apă, în scop igienic sau curativ; îmbăiere. V. scăldare. 2. Cada sau putina în care cineva se îmbăiază. ♦ Apa în care cineva se îmbăiază. ◊ Expr. Baie de sânge = vărsare de sânge; măcel. ♦ Stabiliment public cu instalații speciale servind pentru îmbăiere; încăpere special amenajată pentru îmbăiere. 3. Expunerea corpului (gol) la acțiunea vaporilor de apă, a soarelui, a aerului etc., în scop igienic sau curativ. 4. Recipient în care se pune un lichid, o soluție etc. în vederea unor operații industriale sau chimice; lichidul, soluția etc. în care se fac asemenea operații. II. (La pl.) Nume dat localităților în care se găsesc izvoare de apă termală sau minerală cu proprietăți curative. – Lat. *baneum (v. sl. banja). Vezi definitia »

OLĂRÍE² s. f. (Colectiv) Produse ceramice executate de olar. – Oală + suf. -ărie. Vezi definitia »

HIPOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studierea calului. [Gen. -iei. / < fr. hippologie, cf. gr. hippos – cal, logos – știință]. Vezi definitia »