Definita cuvantului fitil
fitíl (fitíluri), s. n. – 1. Fir de bumbac, sfoară etc. care se introduce în mijlocul lumînărilor pentru a fi aprinse. – 2. Detonator. – 3. Intrigă, mașinație, uneltire. – Mr. fitil’. Tc. fitil (Șeineanu, II, 173; Meyer 100; Lokotsch 600; Ronzevalle 123), cf. ngr. φυτίλι, alb., bg. fitil, sb. fitilj. Sensul de „intrigă” există și în tc. și în ngr., cf. Graur, BL, IV, 79.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fitil
IREVOCÁBIL, -Ă, irevocabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu se poate revoca sau schimba, asupra căruia nu se poate reveni; hotărât, definitiv, nerevocabil. – Din fr. irrévocable, lat. irrevocabilis. Vezi definitia »
INUTILIZÁBIL, -Ă, inutilizabili, -e, adj. Care nu poate fi utilizat, folosit, întrebuințat; de neîntrebuințat, neutilizabil. – Din fr. inutilisable. Vezi definitia »
MEMORÁBIL, -Ă, memorabili, -e, adj. Vrednic de ținut minte; p. ext. important, însemnat, remarcabil. – Din fr. mémorable, lat. memorabilis. Vezi definitia »
ZOOFÍL, -Ă adj. 1. Suferind de zoofilie1. 2. (Despre plante) La care polenizarea se face prin intermediul animalelor. (din it. zoofilo) Vezi definitia »
PROBÁBIL, -Ă I. adj. care pare că este adevărat, întemeiat. ◊ care se poate întâmpla. II. adv. după cât se pare, după toate probabilitățile. (< fr. probable, lat. probabilis) Vezi definitia »