MESCIOÁRĂ, mescioare, s. f. Măsuță. – Masă + suf. -cioară. Vezi definitia »

BUȘEÁLĂ, bușeli, s. f. Lovitură înfundată (cu pumnul); izbitură, bușitură. – Buși² + suf. -eală. Vezi definitia »

LEUCÍNĂ s. f. aminoacid din splină, pancreas etc., omolog al glicocolului, indispensabil în nutriție. (< fr. leucine) Vezi definitia »

AUTOCISTÉRNĂ, autocisterne, s. f. Automobil prevăzut cu o cisternă (montată pe șasiu). [Pr.: a-u-] – Auto² + cisternă. Vezi definitia »

prăjínă (prăjíni), s. f. – 1. Par, bîrnă. – 2. Măsură de lungime, valora 5,899 m în Munt. și 6,69 m în Mold. – 3. Lungan, sperietoare. Bg. prăžina, păržina (Cihac, II, 286; Tiktin; Conev 50 și 66). Rut. prážina pare să provină din rom. (Cnadrea, Elemente, 404). – Der. prăștină, s. f. (Mold., prăjină), probabil prin contaminare cu prăștilă. Vezi definitia »