Definita cuvantului frică
frícă (fríci), s. f. – Teamă, spaimă. – Mr. megl. istr. frică. Ngr. φρίϰη (Murnu 26, Pascu, I, 193; DAR; Sandfeld 30; Rosetti, II, 67). Prezența sa în istr. arată că este un împrumut foarte vechi. Cf. și alb. firkë (Meyer 110). Der. fricos, adj. (care se teme, laș, sperios; înv., îngrozitor); înfrica, vb. (a speria, a înspăimînta); înfricoșetor, adj. (îngrozitor); neînfric(oș)at, adv. (imperturbabil, netulburat). – Din rom. provine rut. fryka.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu frică
MIRIÁDĂ s.f. Mulțime mare, nenumărată. [Pron. -ri-a-. / < fr. myriade, cf. gr. myrias – zece mii]. Vezi definitia »
ACETILÚRĂ s.f. Derivat al hidrocarburilor acetilenice. [< fr. acetylure]. Vezi definitia »
córfă (córfe), s. f. – Paner, coșuleț. Germ. Korb, prin intermediul pronunțării săș. korf (Borcea 183). Diez, Gramm., I, 260, îl punea greșit în legătură cu lat. corbis. În Trans. Vezi definitia »
BĂNDURÍCĂ, băndurici, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui bandură1. – Bandură1 + suf. -ică. Vezi definitia »
POPÓTĂ s. f. cantină pentru ofițeri și subofițeri. (< fr. popote) Vezi definitia »