Definita cuvantului frică
frícă (fríci), s. f. – Teamă, spaimă. – Mr. megl. istr. frică. Ngr. φρίϰη (Murnu 26, Pascu, I, 193; DAR; Sandfeld 30; Rosetti, II, 67). Prezența sa în istr. arată că este un împrumut foarte vechi. Cf. și alb. firkë (Meyer 110). Der. fricos, adj. (care se teme, laș, sperios; înv., îngrozitor); înfrica, vb. (a speria, a înspăimînta); înfricoșetor, adj. (îngrozitor); neînfric(oș)at, adv. (imperturbabil, netulburat). – Din rom. provine rut. fryka.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu frică
DÓMBRĂ s. f. v. domră. Vezi definitia »
ATROPÍNĂ s. f. Substanță otrăvitoare extrasă din mătrăgună, folosită drept calmant. – Fr. atropine. Vezi definitia »
RÉNTĂ s.f. 1. (Ist.) Plată (în muncă, în produse sau în bani) la care era obligat iobagul față de stăpânul său. 2. (Ec.) Venit pe care îl aduce cu regularitate un bun imobiliar și care nu este legat de o activitate productivă a proprietarului acestora; dobândă a unei obligații emise de stat. ♦ Rentă viageră = rentă anuală care încetează la moartea beneficiarului. [< fr. rente]. Vezi definitia »
șurișoáră, șurișoáre, s.f. (reg.) grămadă mică de paie, de fân sau de snopi; gireadă mică; clăișoară, stoguleț. Vezi definitia »
cricálă s.f. (reg.) un fel de tocană. Vezi definitia »