Definita cuvantului ftori
ftóri- adj. – Al doilea. – Var. vtori. Sl. vŭtoryi. Sec. XVII, înv. Se folosea numai în compunere cu anumite nume de funcții sau meserii, pentru a indica ucenicul, calfa. Nu a avut decît circulație pur administrativă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ftori
șlăifărí, șlăifărésc, vb. IV (reg.) a ascuți la tocilă. Vezi definitia »
PECARÍ s. m. (Rar) Specie de mamifer înrudit cu porcul sălbatic, care trăiește în America (Dicotyles tajacu). – Din fr. pécari. Vezi definitia »
TRAFÓRURI s.n.pl. (Constr.) Zidărie cu goluri pentru ventilarea naturală. [< trafora]. Vezi definitia »
CARACAȘÍCURI s. n. pl. (Reg.) Obiecte mărunte, fără valoare. – Et. nec. Vezi definitia »
dulvúri s.m. pl. (reg., înv.) șalvari țărănești. Vezi definitia »