Definita cuvantului ftori
ftóri- adj. – Al doilea. – Var. vtori. Sl. vŭtoryi. Sec. XVII, înv. Se folosea numai în compunere cu anumite nume de funcții sau meserii, pentru a indica ucenicul, calfa. Nu a avut decît circulație pur administrativă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ftori
scândurí, scândurésc, vb. IV (reg.; despre scânduri) a bate, a prinde, a fixa în cuie. Vezi definitia »
a-i sări (cuiva) în cap expr. a certa (pe cineva). Vezi definitia »
șuchirí, șuchirésc, vb. IV (reg.) 1. a șterpeli. 2. (în loc. vb.) a o șuchiri = a se eschiva, a se fofila; a fugi. Vezi definitia »
răgorí, răgorésc, vb. IV (reg.) a răguși. Vezi definitia »
măzărí, măzărésc, vb. IV (reg.) 1. a se alinta, a face mofturi. 2. a bate smântâna pentru a alege untul. Vezi definitia »