Definita cuvantului fudul
fudúl (fudúlă), adj. – Orgolios, mîndru, trufaș, încrezut. – Mr., megl. fudul. Tc. fodul (Șeineanu, II, 175; Lokotsch 613), cf. ngr. φουντούλης, alb. fodulj, bg. fudulin, sb. fodul, v. esp. fodolí (Eguilaz 399). – Der. fuduli, vb. refl. (a se mîndri, a se făli); fudulie, s. f. (orgoliu, mîndrie, îngîmfare; testicul de berbec); fudulache, s. m. (zăpăcit, aiurit). – Prin rom. se explică rut. fuduljia, fudelnyi și fudulyty sja (Miklosich, Wander., 15; Candrea, Elemente, 408; Berneker 282).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fudul
cuptorul alchimistilor Vezi definitia »
toptánul (cu ~) (fam.) loc. adv. Vezi definitia »
SAXAÚL s. m. gen de arbori sau arbuști din Asia Centrală, din familia chenopodiaceelor, cu frunze foarte puțin dezvoltate, care fixează solurile nisipoase. (< fr. saxaoul) Vezi definitia »
autorul proiec iei care îi poartă numele si este întrebuin ată astăzi în scopuri cartografice (1512-1594). Vezi definitia »
ARTÍCUL s.m. (Bot.) Formație cuprinsă între două articulații. [< lat. articulus]. Vezi definitia »