IREDÉNT, -Ă adj. (despre un teritoriu, o populație) supus încă dominației străine, nerestituit patriei. (< fr. irredento) Vezi definitia »

CURÁNT, -Ă I. adj. medic ~ = medic care îngrijește în mod obișnuit un bolnav. II. s. m. f. cel care urmează un tratament medical într-o stațiune de cură. (< it. curante) Vezi definitia »

ABSOLVÉNT, -Ă s.m. și f. Cel care a absolvit o formă de învățământ. [< germ. Absolvent, cf. lat. absolvens]. Vezi definitia »

revént s. m. – Rubarbă (Rheum officinale, Rheum palmatum). – Var. ravent, ravend. Mr. răvente. Tc. ravend (Șeineanu, II, 300; Lokotsch 1711; Ronzevalle 94), cf. ngr. ῥαβέντι, bg., sb., rus. revent. Vezi definitia »

EXTRACURÉNT s.m. Curent care se produce în aer în momentul când se deschide un circuit străbătut de un curent electric datorită autoinducției și care se manifestă printr-un arc. [Cf. fr. extra-courant]. Vezi definitia »